luni, 29 decembrie 2008

Multumesc, dar nu trebuia...

Cum sa ai cadoul pe care ti-l doresti!

Sa primesti un cadou este o arta. Sa lasam sa se ghiceasca ce am dori, fara sa para ca dam un ordin, este un stil de viata.
Cadoul care ne place mai putin, toate l-am primit. Ezitam intre a spune adevarul cu diplomatie (daca vede ca imi place, data viitoare o sa-mi daruiasca acelasi lucru!) sau afisam zambetul nostru cel mai frumos (totusi, gestul conteaza...).
In materie de cadouri exista doua categorii: surpriza si comanda. Fie ca apartinem uneia sau celeilalte, ele nu spun acelasi lucru despre noi si nici nu au aceleasi consecinte. Un mic ghid pentru a astepta cadourile cu serenitate.

Asteptam sa fim ghicite!
Cele care refuza de a sufla cel mai mic indiciu vor, de fapt, sa fie atinse la suflet, sa fie surprinse. Sa spuna ce le-ar place sau ce si-ar dori, nu ar mai fi un joc. Ceea ce conteaza in surpriza este ca, in momentul deschiderii cadoului, invatam cum ne vad cei din jur. Si daca ne place, simtim emotia iesind prin toti porii; si nu din cauza cadoului, ci datorita confirmatiei ca ceilalti ne cunosc si ne iubesc suficient pentru a nu gresi. O surpriza care cade bine ne asigura.
Dar sa vrei o surpriza, inseamna totodata sa iti iei riscul de a fi deceptionata. Cadoul ratat este opusul surprizei. Daca radem, foarte bine, dar de cele mai multe ori ne simtim neintelese si o voce incepe sa panicheze in capul nostru "cum au putut sa imi ofere asta mie?" si incepem sa ne indoim. Iar cand este partenerul nostru care comite gresala, e de rau: "Iubitul meu mi-a daruit o bratara superba din aur galben numai ca eu port numai argint si aur alb. Chiar daca stiu ca a pus suflet, m-a deceptionat." Si in acel moment un simplu cadou se transorma in: "asa ma vede el..."
Cadoul pe care il asteptam nu trebuie sa fie doar o surpriza, trebuie sa ne reveleze, sa ne ajute sa ne construim, sa ne spuna putin mai bine cine suntem. Numai ca acestea sunt doar iluzii. Nimeni nu poate sti ceea ce vrem in locul nostru, de aceea vin atat de multe deziluzii dupa Craciun, care fac valuri in suflet.

Asteptam (avem nevoie) sa fim iubite
Daca pentru noi " doar gestul conteaza", nu spunem nimic pentru ca celalalt sa se descurce singur. Mai mult decat un cadou, vrem ca cealalta persoana sa ne dedice timp, sa isi bata capul, sa se indoiasca, sa ezite. Sa se chinuie!! Daca se omoara, da dovada de dragoste care ne asigura valoarea noastra in ochii sai. Sociologii au stabilit ca efortul, timpul si imaginatia fac, de asemenea, parte din valoarea cadoului.
Dar daca e asa, care e baremul? Numarul de magazine vizitate? Numarul de apeluri efectuate pritenelor noaste? Numarul cadourilor?
Timpul pe care il petrce cautand este timp in care se gandeste la noi. Totusi problema vine in momentul in care trebuie sa spunem daca ne place sau nu. De multe ori ne trezim cu cadouri abandonate intr-un sertar, dar pe care stim sa le punem in valoare de fiecare data cand persoana care ni le-a oferit vine in vizita.

Asteptam (cu exigenta) sa fim ascultate
Si daca am face o lista precisa pentru fiecare? Din afara pare sa fie solutia cea mai practica si mai pragmatica. Stim ceea ce vrem si o spunem. Persoanele din jur se simt usurate si noi la fel: perfect! "Pentru iubitul meu, notez, codul produsului, masura, culoarea, magazinul, etajul..". Simplificam viata celorlalti: decupam, notam, rezervam. Toata lumea stie ca shopping-ul elibereaza stresul. Mai putin cand o lista de dorinte se transforma intr-o lista de exigente si vrem sa controlam totul fara a mai tine cont de dorintele celui care ofera.
Aratam ceea ce vrem dar cu pretul mesajelor infantile care, de cele mai multe ori, inseamna pentru ceilalti "tu nu ai gust" sau "tu nu sti ce sa faci".

Atunci ce facem?
Nu dramatizam. Un cadou il luam ca un act de bunavointa fara sa cautam semne, fara sa scapam din vedere faptul ca ceilalti vor sa ne faca placere. In cele din urma nimeni nu ne fura nimic.
Ne adaptam. La temperamentul nostru si la al celor din jur. Chiar daca nu vrem sa dam ordine, trebuie sa recunoastem ca, pentru a gasi cadoul potrivit ai nevoie de talent. In jurul nostru sunt oameni care soptesc "nu stiu ce sa-ti ofer, spune-mi, te rog, ce ti-ai dori". Acele persoane, de obicei, va urmaresc, va asculta si ele va fac aproape intotdeauna un cadou reusit.

Gasim un echilibru.

Sunt asa de multe strategii minuscule care dau o mana de ajutor destinului, spunand de exemplu ceea ce nu dorim, ceea ce ar fi frumos sa primim, lasand indicii peste tot. Apoi, surpriza va fi cine a retinut si ce.

Ai incredere in cei din jur.

Ca le suflam ceea ce ei incearca sa ghiceasca, cei care ne iubesc vor sa ne faca placere. Cadourile reusite exista si ele, pentru ca cei apropiati ne cunosc si ne asculta.

Si sa nu uitam sa spunem multumesc.

Sa asteptam cadourile cu serenitate, de acord! Dar sa le primim cu aceeasi stare de spirit, nu e chiar asa de simplu. De multe ori ne simtim crispate in momentul in care toate privirile cad asupra noastra si toataa lumea urmareste fiecare semn de pe fata noastra pentru a detecta daca iti place sau nu. Ceea ce trebuie sa facem este sa ne gandim la placerea simtita in momentul in care oferim un cadou. Sa ii facem placere celuilalt aratandu-i satisfactia noastra este ca si cum i-am face un cadou.

Sursa: Cosmopolitan France

0 comentarii: